Breaking the Burnout Cycle - Part One
RO
Majoritatea oamenilor cu care interacționez lucrează în mediul corporate. Mai mult de jumătate dintre aceștia au avut un burnout, sunt în burnout sau sunt aproape de burnout. Cu toate că micul meu “studiu de caz” nu este reprezentativ pentru un procent semnificativ din forța de muncă existentă, discuțiile recente mi-au ridicat niște semne de întrebare. De ce ajungem în această situație în primul rând? Care sunt consecințele asupra sănătății noastre? Și nu în ultimul rând, ce putem face pentru a ne bucura de viață așa cum este ea… și nu cum ne-o imaginăm noi că ar trebui să fie?
De ce există atât de multe discuții despre sănătatea mintală în ultimii ani?
Răspunsul este unul cât se poate de simplu: pentru că avem nevoie de awareness în jurul acestui subiect, și pentru că avem nevoie de ajutor uneori pentru a putea să ne bucurăm de viață. În 2023 Organizația Mondială a Sănătății estima că aproximativ 280 de milioane de persoane suferă de depresie, mai exact 3.8% din totalul populației de pe glob. Din păcate, peste 75% dintre persoanele depresive nu beneficiază de ajutor specializat, iar principalele motive sunt de ordin financiar, lipsa personalului specializat în acest domeniu sau stigmatizarea persoanelor care au curaj să ceară ajutor.
Dar ce ne facem atunci când cerem ajutor și nu primim răspunsul dorit? Antropologic vorbind există doar 2 alternative: adaptare sau extincție. Sunt de părere că angajații sunt cea mai importantă resursă a unei companii, iar dacă aruncăm o simplă privire în jurul nostru realitatea ne arată că nu toți angajatorii sunt de aceeași părere cu mine. Consider că s-au făcut progrese destul de mari în ultimii ani cu privire la liantul dintre sănătatea mintală și productivitate, dar suntem departe de a rezolva “epidemia persoanelor depresive” din cauza unui job stresant.
Conform unui studiu realizat de Statista, europenii sunt în plină criză de burnout, iar situația este departe de a fi rezolvată. Polonia este țara cea mai afectată de burnout, 70% dintre respondenți suferă de acest sindrom. Următoarea țară pe listă este România cu 67%, fiind urmată îndeaproape de Serbia cu 65% și Cehia cu 62%. În 2021 20% dintre femeile din Germania au demisionat din cauza stresului la locul de muncă, iar pentru aproximativ 9% dintre angajații germani principalul motiv pentru încetarea contractului individual de muncă a fost burnout-ul.
Cum tratează companiile sindromul de burnout?
Majoritatea dintre ele sunt într-o continuă căutare de soluții, dar bineînțeles că există și excepții. În teorie, fiecare companie are un plan de acțiune pentru a fi alături de persoanele care se confruntă cu depresie/anxietate/stres. În realitate, acțiunile concrete pe care angajatorii decid să le implementeze nu sunt întotdeauna potrivite pentru situația specifică a angajatului. Din păcate, nu există o soluție universală pentru a fi alături de cineva care trece printr-un burnout. Totuși, există o tendință ascendentă a angajatorilor de a încerca să fie mai aproape de angajații lor și de a implementa o serie de măsuri care să vină în ajutorul persoanelor care se confruntă cu un nivel ridicat de stres.
Una dintre companiile care mi-au atras atenția este Unilever, deoarece politicile lor interne par să se alinieze cu cerințele actuale ale pieței. Conform unui interviu din HuffPost compania a implementat un program global targetat special pentru a îmbunătăți sănătatea mintală la locul de muncă și a combate burnout-ul. Concluziile articolului sunt destul de optimiste, deoarece la nivel intern compania oferă programe de training pentru manageri și senior leaders pentru a crește abilitatea acestora de a identifica primele semne ale stresului în interiorul echipelor, workshop-uri recurente pentru toți angajații despre importanța somnului, activitățile fizice sau mindfulness. În 2017 au lansat o aplicație internă, Clickwell Unilever Wellbeing App, care pune la dispoziția angajaților informații despre sănătatea mintală și în același timp le oferă posibilitatea de a cere ajutor specializat în ”vremuri de criză”. Aplicația este disponibilă în prezent pentru 42.000 de angajați din 24 de țări, fiind tradusă în 22 de limbi conform SOM, asociația responsabilă pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă din Marea Britanie.
Ce putem face noi ca indivizi dacă identificăm semne de burnout la un coleg?
Depinde ce răspuns cauți… răspunsul neoficial este: nu știu. Nu știu în totalitate cum să sprijin un coleg care se confruntă cu burnout sau depresie. De-a lungul timpului am încercat diferite metode prin care am încercat să le fiu aproape indiferent de situație, dar pot spune că acțiunile mele s-au tradus mai mult prin ”acțiuni care se bazau pe common sense” sau ”cum mi-aș fi dorit eu să se comporte cineva cu mine dacă aș fi fost într-o situație similară”.
Răspunsul oficial este că există ”o luminiță la capătul tunelului”. Sunt de părere că aproape toți oamenii pot identifica schimbările de comportament sau de dispoziție ale colegilor. Dacă mai adaugi și un mediu stresant de lucru, presiune asupra angajatului de a performa indiferent de circumstanțe sau o dorință intrinsecă de a atinge perfecțiunea atunci semnele sunt destul de ușor de interpretat.
De cele mai multe ori colegii care devin irascibili, sarcastici și mai mereu triști sau abătuți pot prezenta semne ale burnout-ului. Din păcate, aceste semne devin vizibile în momentul în care persoana în cauză este deja într-o stare avansată de surmenaj. Una dintre cele mai simple acțiuni pe care le putem face față de colegii noștri este să-i ascultăm fără a îi întrerupe. Empatia este o calitate destul de rar întâlnită în zilele noastre, iar simplul fapt că avem capacitatea de a ne asculta colegii fără să-i judecăm sau să le oferim soluții încă din faza incipientă a discuției ar putea face o diferență semnificativă.
Dacă lucrați împreună în același birou poți încerca să vă formați un mic ritual în a bea o cafea împreună sau în a lua o pauză scurtă în timpul zilei. În schimb dacă lucrați de acasă acest ritual poate fi înlocuit cu ședințe zilnice de câte 15-20 de minute. Poate că la prima vedere acest ritual nu rezolvă problema inițială, dar pe termen lung poți să le oferi colegilor o nouă perspectivă asupra interacțiunii la locul de muncă. Nu forța discuțiile pe anumite teme și nu încerca să le explici de ce ar trebui să ”get over it soon”, să-și schimbe locul de muncă cât mai repede sau să fie mai puțin ”snowflakes”. În schimb, lasă discuția să curgă lejer și bucură-te de câteva minute de pauză împreună cu colegii tăi.
Unul dintre cele mai benefice lucruri pe care le poți face pentru cineva care suferă de burnout este să-i convingi că nu sunt singurii care trec prin această situație. Încurajează-i să povestească cu managerul sau cu echipa de HR pentru a găsi o soluție optimă pentru situația actuală. Unii colegi s-ar putea simți mai bine dacă ar urma ședințe de terapie, în timp ce alții pot avea nevoie de un concediu sabatic. Fiecare experiență de burnout este diferită, iar din păcate nu există o soluție generală pentru o experiență atât de personală.
Din păcate, afișele de pe holurile companiei, email-urile care promovează wellbeing-ul sau discuțiile superficiale nu vor rezolva epidemia unei societăți măcinate de burnout. Avem nevoie de lideri și colegi deopotrivă care sunt informați în legătură cu acest subiect, și care pot avea capacitatea emoțională de a nu favoriza crearea de ”bariere” pentru colegii care trec prin această experiență. De asemenea, avem nevoie de lideri capabili să înțeleagă că sănătate vs. profit este un concept care trebuie să dispară, iar sintagma ”ce se întâmplă în interiorul nostru se va reflecta întotdeauna și în exterior” este cât se poate de adevărată.